Baki Ymeri

 

„Da ! Certo. Sigurisht. Naturlich. Aveţi dreptate. Aşa e !”

1. Pentru un scriitor, destinul şi opţiunea sunt dimensiuni existenţiale exemplare. Ce rol au jucat (joacă) acestea în viaţa dumneavoastră?

Un rol extraordinar de mare, cu dimensiuni existenţiale numai din punct de vedere spiritual.

2. Istoria literaturii consemnează uneori arbitrar momentul debutului unui scriitor. Pentru dvs. când credeţi că s-a produs (cu adevărat) acest eveniment?

În 1966 când am publicat prima poezie (despre primăvara) într-o revistă literară din liceu, şi în 1986, când mi-au apărut două volume traduse într-un an, despre care vorbesc mai la vale.

Vorbiţi-ne câte ceva despre primele dvs. încercări literare.

Primele şoapte literare aparţin copilăriei mele. Aveam numai cinci ani când foloseam unele metafore despre care se mirau părinţii mei: mama, româncă din Ardeal, şi tată, albanez din Macedonia.

3. Care a fost drumul până la prima carte?

Dacă nu mă legam de România şi scriitorii români, nu cred că aveam atâta cărţi publicate, traduse şi în original. Drumul pănă la prima carte nu a fost, nici greu, nici uşor. M-am îăndrăgostit enorm de poezia de dragoste a unui poet nu prea renumit, Anghel Dumbrăveanu. Poemele sale dedicate Alinei sună mai frumos în limbi străine decât în original. Am tradus în albaneză cele mai frumoase poezii, am alcătuit un volum antologic din cărţile domniei sale, l-am denumit Kenga e mullibardhes (Cântecul sturzului) şi l-am publicat într-o editură de limba albaneză din Macedonia (Flaka e vellazerimit – Flacăra fraternităţii), 1986. În acelaş an l-am prezentat în capitala Kosovei, la Prishtina, şi pe Nichita Stănescu, cu un volum antologic (Ekspozite e te palindurve – Expoziţia celor nenăscuţi).

4. Ce personalitate (personalităţi), grupare literară, prieteni, eveniment biografic etc., v-au influenţat viaţa ca om şi scriitor?

Scriitorii clasici în frunte cu Eminescu, Victor Eftimiu, Andrei Pleşu, Gabriela Melinescu, Ion Lotreanu, Dumitru M. Ion, Nicolae Băciuţ, Cassian Maria Spiridon, Gheorghe Neagu, etc.

5. Raportul dintre conştiinţă, politică şi gândirea liberă constituie o mare problemă a lumii contemporane. În aceste condiţii, care este, după dvs., raporul dintre cetăţean şi scriitor, dintre scriitor şi putere?

Răspunsul se ascunde la prima frază a acestei întrebări: conştiinţă politică şi gândire liberă, forţa gândirii şi respect faţă de cuvântul scris, patriotism şi civilizaţie, cinste şi fidelitate, disciplină şi ordine, independenţă şi imparţialitate politică, moralitate, dreptate şi adevăr în raportul dintre cetăţean, scriitor şi putere.

6. Literatura – la frontiera mileniului III. Din această perspectivă cum apare pentru dvs. literatura română contemporană?

Prin opera literară a lui Nichita Stănescu şi Marin Sorescu, Ana Blandiana, Nicolae Breban, Mircea Cărtărescu etc., precum şi prin opera meditativă a lui Andrei Pleşu şi Gabriel Liiceanu, literatura română apare ca o necesitate indispensabilă care îmbogăţeşte tezaurul european al culturii.

7. Credeţi că există un timp anume pentru creaţie, sau este vorba despre un anumit „program” al scriitorului? La ce lucraţi în prezent?...Pe când o nouă carte?...

Masa scriitorului ca spaţiu şi timp (ştie toata lumea literară acest adevăr), e deschisă non-stop. Importante sunt inspiraţiile: să fie naturale, divine, şi nu alcoolice. Lucrez la mai multe proiecte (neplătite): o carte despre mândria de a fi român (România inimii mele), o altă despre cei care ne fac de ruşine, afară şi în ţară (Nici români, nici creştini, ci cretini), o carte despre Puterea iubiri, un volum de poezii de dragoste (Cu sufletul pe buze), căteva volume traduse din albaneză. O nouă carte? Fiecare din cele susnumite reprezintă câte o nouă surpriză. Care va fi prima (de finalizat şi publicat), rămâne de văzut.

Bucureşti, 2007

Faculataiv :

7 + UNU. În contextul celor afirmate, pentru a avea un dialog mai direct cu cititorii noştri, selectaţi din opera dvs. un text care, în linii mari, generale, să vă reprezinte. Vă mulţumesc pentru înţelegere.

Poeme

CÂNTEC POPULAR

Prin Rai alergând,
Coborând
Pe aşternutul de vânt
Sânii ei tremurau
Undele lor mă loveau,
Mă trănteau la pământ.

PASTEL

Scoica sânilor tăi
Era sfântă ca luna,
Culoarea lor albă
Era precum spuma
La marginea mării.

PERLA PLĂCERII

Parcă eşti un desert
De şoapte-nsetate!
Tu aprinzi focul sacru
În clipele
Rugăciunilor reci.
Vii şi-mi arăţi
Perla plăcerii
Strălucindu-ţi la sân.
Din bătrânele nopţi
Se furişează
Din nou tinereţea.
La marginea mării.

POEM PUFOS

Revoluţia se face
În numele unui ideal pufos
Într-o legalitate pufoasă.
Lupta miroase a moarte pufoasă
Şi iubitei mele i-se înmoaie picioarele
După o bătălie pufoasă.
Fericirea devine o realitate pufoasă
În aşternutul pufos.

Până aici e totul simplu
Ca într-un roman.
Fericirea începe
Când se deschide Poarta Raiului
Pentru un vulcan setos
Ca o surpriză pufoasă
Şi foarte pofticioasă.

PERLA POETULUI

Eşti ca boarea cea uşoară
Ca o poftă legănată
La un piept de domnişoară.
Eşti, oricând, ca niciodată.
Niciodată nu ştii când
Eşti ca pasărea furată
De văzduhuri pe pâmânt.
Eşti aripa care-n ceruri
Lasă-n urma ei un rând
Din poemul care zboară.
 

PUTEREA IUBIRII
 

Cu pielea ta luminezi stelele, 

Cu gasul tău sorbi izvoarele, 

Cu buzele tale încălzeşti iernile, 

Cu gura ta rosteşti rugăciunile, 

Cu ochii tăi orbeşti zorile, 

Cu numele tău albeşti zilele. 

Cu sângele tău înroşeşti rodiile, 

Cu sânii tăi străpungi nopţile, 

Cu pântecul tău roteşti soarele, 

Vezi?! 

Cu pântecul tău roteşti soarele.

MIERE

De ce mă vrei?
M-ai întrebat.
Pe buzele tale
Erau polen şi nectar.
Nevăzute albine
Îţi desenau pe buze o inimă.
De ce mă vrei?
M-ai întrebat.
Nevăzute albine
Se trudeau să poarte prin aer 

Tremurul inimii tale. 

BLESTEM CU MIRESME
 

Numai zeiţele se pot lăuda 

Cu acelaşi cutremur 

Al sânilor 

Atunci când păşesc! 

O, ce vârtej 

De dorinţe şi magice arte 

Ale descopcierii 

Diafanului veşmânt de mătase 

Ce cade la picioarele tale! 

Nici un blestem 

Nu-i mai puternic 

Decât al miresmei 

Cu care mă-nfăşoară 

Golul tău trup!

Bucureşti, 2011