Paul-Mircea Iordache

« Consider că un scriitor autentic este dublat (implicit) şi de un cetăţean militant: cu necesitate, el trebuie să aibă atitudine civică – un intelectual este un purtător de torţă, un luminător. »

1. Pentru un scriitor, destinul şi opţiunea sunt dimensiuni existenţiale fundamentale. Ce rol au jucat (joacă) acestea în viaţa dumneavoastră ?

R.1: Destinul/intâmplarea şi propria opţiune se întrepătrund mereu. Întâmplarea/destinul a jucat, de multe ori, un rol determinant în viaţa mea; Dar, opţiunea a acţionat ca un cenzor: întâmplarea mi-a deschis/revelat o cale iar, în final, hotărârea – opţiunea – mea a făcut, sau nu,  primul pas.

  

2. Istoria literaturii consemnează, uneori, arbitrar momentul debutului unui scriitor. Pentru dvs., când credeţi că s-a produs (cu adevărat) acest eveniment?  Vorbiţi-ne câte ceva despre primele încercări literare.

R.2: Fără să fi conşteientizat acest fapt, la acel moment, aş putea considera studenţia (1963-1968) ca fiind perioada primelor încercări literare: jurnale cu însemnări, eseuri pe teme existenţiale. Totuşi, primele încercări literare le consider pe cele ce au generat povestirile inspirate din propria-mi copilărie, înscrise în caiete speciale, începând de prin 1985, şi destinate micuţelor mele fiice, aflate atunci la vârsta poveştilor. Cam tot de atunci datează şi primele poeme, înscrise, deasemenea, în caiete. Prima poezie publicată : "Dor", în "Gazeta de Botoşani", în nr. 63, din 7 aprilie, anul 1990.

3. Care a fost drumul până la prima carte?

R.3: Destul de anevoios. După 1990, aş fi dorit să mă integrez unui cenaclu de profil, din urbe, dar nu am întreprins paşi hotărâţi într-un asemenea demers. După ce mi-am sistematizat şi selectat textelele din «caiete», sub îndrumarea finală a lui Ionel Bejenaru, am trimis Editurii « TAIDA », din Iaşi, redactarea celor două prime volume: « Cioburi de copilărie » – povestiri – şi « Năluci întârziate » – poezii –, volume lansate în aprilie 2007. În august 2013, la aceeaşi editură a ieşit de sub tipar un nou set de două volume: « Ochiul bufniţei » – micropoeme  – şi « Jocul umbrelor » – poeme şi micropoeme, de această dată, selectarea textelor fiind rodul colaborării cu scriitorii Petruţ Pârvescu şi  Cezar-Florin Ciobîcă, în cadrul cenaclului literar « Ion Pillat ».

4. Ce personalitate (personalităţi), grupare literară, prieteni, eveniment biografic etc., v-au influenţat viaţa ca om şi scriitor?

R.4: Prin mai 2005, mi se pare, am aderat la cenaclul literar « Aici, departe », înfiinţat la Centrul Militar Botoşani – în prezent, cenaclul « Ion Pillat », condus de scriitorul Petruţ Pârvescu.  Însă, cu caracter mai de început şi în sens mai larg, aş putea menţiona şi Cenaclul « Flacăra », condus de poetul Adrian Păunescu, mişcare culturală a anilor `70-`80, ai secolului trecut, care, prin prodigioasa sa activitate – prin spectacole susţinute în ţară, transmise şi la TVR, precum şi în cadrul manifestărilor urmărite de mine, cu fiecare ocazie, în direct, la Botoşani – mi-a deschis interesul pentru poezie, mai ales că, acea poezie vibra şi pe propria-mi frecvenţă sufletească.

5. Raportul dintre conştiinţă, politică şi gândirea liberă, constituie o mare problemă a lumii contemporane. În aceste condiţii, care este, după dvs., raportul dintre cetăţean şi scriitor, dintre scriitor şi putere?

R.5: Consider că un scriitor autentic este dublat (implicit) şi de un cetăţean militant: cu necesitate, el trebuie să aibă atitudine civică – un intelectual este un purtător de torţă, un luminător. Retragerea în « turnul de fildeş », eminamente în sfera esteticului, nu poate fi apreciată drept o opţiune responsabilă. Bineînţeles, militantismul civic nu implică « înregimentarea politică » dar, nici nu o poate exclude. Important este, sub acest aspect, ca să existe coerenţă între opera şi activitatea scriitorului, să se cantoneze în limitele eticii şi să nu piardă din vedere idealul naţional.

6. Literatura – la frontiera mileniului III. Din această perspectivă cum apare, pentru dvs., literatura română contemporană?

R.6: Faţă de literatura română « clasică », cunoscută, în primul rând, din studiile liceale sau universitare, literatura actuală îmi este mai puţin cunoscută. În anumite cazuri, în prezent, editarea cărţilor de literatură beletristică este, după opinia mea, lipsită de exigenţa cunoscută anterior, referitoare la calitatea producţiilor literare publicate. De asemenea, publicarea « on-line » a creaţiilor literare pe diversele site-uri a cunoscut o « explozie », ceea ce modifică radical posibilitatea unei selecţii riguroase a creaţiilor literare. Dar, şi din acest noian « publicitar », probabil, timpul va selecta valorile autentice, durabile, creaţii ce vor constitui literatura de referinţă a acestei perioade.

7. Credeţi că există un timp anume pentru creaţie sau este vorba despre un anumit „program” al scriitorului? La ce lucraţi în prezent?...Pe când o nouă carte?...

R.7: În ce mă priveşte, timpul destinat creaţiei literare este alocat sporadic, din bugetul de timp al activităţilor zilnice. Pe lângă activitatea, oarecum sistematică, în calitatea de redactor-şef al periodicului « Vatra Noastră Românească » – activitate ce implică munca specifică destinată întocmirii editorialelor, corecturii şi coordonării materialelor din fondul publicaţiei – activitatea de creaţie literară este aleatorie. Cu caracter de perspectivă, am început să adun şi să ordonez articolele semnate de mine în diversele publicaţii, cu intenţia de a le reuni într-un volum de publicistică. 

Faculataiv :

7 + UNU. În contextul celor afirmate, pentru a avea un dialog mai direct cu cititorii noştri, selectaţi din opera dvs. un text care, în linii mari, generale, să vă reprezinte. Vă mulţumesc pentru înţelegere.

  R.7+1: Basarabia

                      

                            Interogatoriu în faţa Istoriei

Numele: Basarabia!
Părinţi: Sunt fiică a României!
Bunici: Dacia Felix!
Rude: Surori gemene, Moldova şi Bucovina şi alte surori, Muntenia şi Transilvania;
Naşi: Basarab I, întemeitorul Ţării Româneşti şi Ştefan cel Mare şi Sfânt, stăpânitorul cetăţilor de la Nistru;
Locul naşterii: Între Prut şi Nistru, de la Hotin şi până la Marea Neagră;
Data naşterii: Sunt urmaşă a Daciei, deci sunt aici din totdeauna!
Data condamnării: Mai 1812, când imperiul muscălesc m-a dezlipit de la trupul mamei;
Învinuirea: Grădina mea stătea în calea năvălitorilor;
Condiţii de detenţie: Legată-n lanţuri de robie, cu botniţă pe limba mamei;
Cum ai îndurat?... Privind spre Ceahlău... Prutul s-a umplut cu lacrimile mele!
Te-ai revoltat?... În 1918, când călăul era slăbit, am smuls lanţurile;
Şi-atunci?... Schimbându-se la faţă, din alb în roşu, în 1940 el m-a răpit din nou, spunând că mă eliberează de sub jugul mamei mele;
Care ţi-e dorinţa?... Să revin la sânul mamei!
                                                  

2014, Botoşani