Petru Ioan Gârda

1. Pentru un scriitor, destinul şi opţiunea sunt dimensiuni existenţiale fundamentale. Ce rol au jucat (joacă) acestea în viaţa dumneavoastră ?

1. Cred că am fost destinat să scriu, dar am optat târziu, prea târziu, poate.

2. Istoria literaturii consemnează, uneori, arbitrar momentul debutului unui scriitor. Pentru dvs., când credeţi că s-a produs (cu adevărat) acest eveniment?  Vorbiţi-ne câte ceva despre primele încercări literare.

2. Primele încercări au fost în clasa a șaptea, cu poezii influențate de Eminescu. Feedback-ul din partea unei reviste literare era încurajator, dar eu nu l-am luat ca atare și n-am mai scris decât 40 de ani mai târziu.

3. Care a fost drumul până la prima carte ?

3. Am publicat în mediul online, în special umor și mai ales epigrame, iar când s-au adunat de o carte, ea s-a născut firesc.

4. Ce personalitate (personalităţi), grupare literară, prieteni, eveniment biografic etc., v-au influenţat viaţa ca om şi scriitor?

4. Site-ul agonia.ro sau poezie.ro a fost mediul în care m-am afirmat ca ”scriitor”, ajutat de mulți prieteni. Am pretenția că om am fost întotdeauna.

5. Raportul dintre conştiinţă, politică şi gândirea liberă, constituie o mare problemă a lumii contemporane. În aceste condiţii, care este, după dvs., raportul dintre cetăţean şi scriitor, dintre scriitor şi putere?

5. Consider că nu e depășită ”concepția” ”sunt suflet în sufletul neamului meu și-i cânt bucuria și-amarul” a lui Coșbuc. Ca scriitor trebuie să fii exponentul adevărului și al dreptății. Îi detest pe scriitorii prea evident aliniați unei grupări politice.

6. Literatura – la frontiera mileniului III. Din această perspectivă cum apare, pentru dvs., literatura română contemporană?

6. Nu pot avea pretenția că sunt la curent cu ceea ce se-ntâmplă în viața literară românească (decât în mică măsură), dar este clar că se scrie mult, și bine și prost, și în stiluri clasice și în încercări de a deschide noi căi de exprimare. Un ghid, o istorie critică a literaturii ultimilor ani mi-ar prinde tare bine.

7. Credeţi că există un timp anume pentru creaţie sau este vorba despre un anumit „program” al scriitorului? La ce lucraţi în prezent?...Pe când o nouă carte?...

7. Unii scriu ziua, alții noaptea, alții dimineața. Eu scriu când am timp și când am o inspirație. O poezie se poate naște într-un an sau în zece minute.

Doresc să scot anul viitor o carte de poezii și una de haiku. Sper că voi reuși și că vor fi reușite.

7 + UNU. În contextul celor afirmate, pentru a avea un dialog mai direct cu cititorii noştri, selectaţi din opera dvs. un text care, în linii mari, generale, să vă reprezinte. Vă mulţumesc pentru înţelegere.

7 + Unu.

Despărțire

Te duci, iubire, trebuie să pleci,
Destin potrivnic astăzi ne desparte -
Dă sens cumplit cuvântului departe
Și noimă dă expresiei pe veci.

Să nu-mi vorbești, cuvintele-s deșarte,
Doar uită îndrăgitele poteci
Și fă un semn cu degetele reci
Că ne vom regăsi cândva, în moarte.

Și dacă șerpi imenși și răi mă strâng,
Iar sufletul îmi trage la galere
Și simt dureri în omoplatul stâng

Cum n-a mai fost în Univers durere,
Să nu îți fie teamă, n-am să plâng,
Bărbații știu să sufere-n tăcere...

O epigramă  - autoepitaf

Pe crucea mea, la decedat

Nimic n-au scris: ori nu mai vor

Ori pur și simplu au uitat

Ori știu că sunt nemuritor.

Un haiku

cireși înfloriți-

trag lângă geam fotoliul

gol al bunicii

ian., 2017, Cluj-Napoca